BAH...da volumul mai tare!

Imagineaza-ti ca esti intr-un univers paralel.De acolo, cuvintele au cu totul alt sens.Lasa-ti imaginatia sa-ti joace feste.Fiecare parte din prezent provine din trecut si se reflecta spre viitor.
Vizualizeaza...

Stuff...from my mind...

marți, 31 martie 2009

"Autoascundere"

Debordezi de fericire.Te simti bine,plutesti,iti simti sufletul cald si senin si privesti toata lumea de parca ti-ar zambi.Simti furnicaturile alea din stomac...e clar semnul de "indragosteala".Am mai dezbatut subiectul asta...pe viu.
Insa brusc dispar toate acele elemente.Totul ti se pare sec si ai impresia ca toti cei din jur apar in decor doar ca sa te enerveze.Iti tratezi prietenii cu sictir si dezgust...pozand tot felul de grimase nesuferite.Astfel cei care iti erau apropiati incep sa te dea la o parte,sa te excluda din arie pentru ca ii prost-dispui.
Si ce faci?
Te retragi singur in lumea ta si te chinui sa te suporti pe tine insuti.Zaci asa in agonie o perioada apoi incerci sa-ti aduni trupul scurs intr-un fotoliu si iti spui ca refuzi sa te complici intr-o existenta monotona.
Vrei din nou vechile stari desi stii ca nu mai poti avea parte de ele...cel putin pentru o vreme si astfel privesti pe geam,simti primavara si asta iti "racoreste" sufletul si mintea si simti nevoia sa fii creativ.Sa mazgalesti pe o foaie sau sa te "agati" de o carte prafuita in care eul liric isi descrie aventurile amoroase in care te regasesti.Mai iei cate o gura de ceai si mai tragi cu urechea la vreun acord de chitara sau la vreo stire anuntata la tv.Banalitati amestecate cu daruirea cu care tratezi actiunea care te linisteste si te face sa uiti pe moment de singuratate.Te legi de fiecare apel primit ca si cum ai fii rapit si tipi dupa ajutorul cuiva.
E un cosmar sa fi uitat de persoanele carora le ofereai sufletul pe tava si care nu se asteapta sa inteleaga macar subiectul discutat.Asa te refugiezi singur...parca te obliga.
Sunt doar momentele cand simti nevoia sa stai langa cuiva fara sa vorbesti...doar il privesti si-ti degaja starea lui prin banala respiratie.
Te pregatesti de noapte cand apare insomnia.




Flunk - True Faith
Asculta mai multe audio Muzica »

miercuri, 25 martie 2009

O Buna Vestire si-o plimbare


Departe de orice prejudecati si norme structurale care sa-mi cultive educatia m-am gandit sa depasesc banalul printr-un mod deloc iesit din comun pentru altii dar atat de deschis pentru mine printr-o plimbare intr-o zi simpla de miercuri.Lucrurile evolueaza intodeauna bine atunci cand atmosfera este favorabila,cand praful care iti intra in ochi din cauza vantului e interpretat doar ca un fapt amuzant fara a te plange de conditiile existentiale iar putinul soare care se arata printre nori si spre care imi indreptam brusc privirea imi transforma starea de spirit.
Asa se face cum o plimbare fada alaturi de amicul meu Cata s-a transformat intr-o activitate interactiva doar prin pozatul,cititul si cataratul pe pietrele de la muzeul cu mozaic,urcatul a vreo 100 de trepte,simtirea vantului la altitudine,privitul in gol si in departarile orasului,alergatul in jurul acelui turn al moscheei care-mi oferea o panorama a intregului,toate aceste elemente sunt spusele vagi ale starilor simtite la fiecare privire in gol.Imi si imaginam cazand si in acele caleva secunde pana la impact mi-as fi revazut intreaga viata si mi-as fi dat seama de bucuriile traite pe care le-as fi pierdut in urmatoarea fractiune cand m-as fi contopit cu solul.Sunt putine lucruri in care pot sa fiu mai vie decat acela de a descoperi inaltimea dandu-mi senzatia de maretie putand supraveghea tot in raza ochilor.
Dar si dupa aceste "guri de aer" ne-am linistit cu o ciocolata calda,niste reviste de fotogragie si o muzica lina pe care urmau abordate niste povesti legate de deziluzii si dezamagiri.Si dupa incalcite puncte de vedere pe care,si daca le-as prezenta in idei principale ar fi o coloana lunga,mi-am constatat trezirea la ceva ce-mi impuneam sa nu gandesc.span style="font-family:times new roman;">In fond,nimic nu este stabil,iar gandul zboara cel mai repede dintr-o directe in alta cum nici nu te astepti.Am vrut sa tip,sa sparg ceva,sa sar in sus de tensiunea acumulata in interior,de plans in hohote care te racoreste asemeni unei ploi de vara,sau sa inchid ochii,sa fiu undeva pe plaja si sa stau intinsa pe nisip ascultand marea...iar apoi 1 minut mai tarziu sa ma ridic fara sa stiu ca ceva s-a petrecut.
Nu stiu...sunt ganduri de acum 2 ani cand parca totul venea de la sine dar mi-am dat seama si de greselile prostesti facute...iar acum ca stiam cum sa ma indrept asta,nu mai am cui sa ma impartasesc.Se pare ca mereu gresesc momentul,ca sunt cu un pas inapoi...si devin ofticata pe neputinta mea de a "alerga" odata cu timpul.
Insa toate se vor schimba intr-o zi...


Vita de Vie - Incep sa pierd
Asculta mai multe audio Muzica »

marți, 24 martie 2009

Migrene

Trezirea de dimineata s-a dovedit a fi din ce in ce mai apasatoare.Somnul agitat inecat in cosmaruri inecate de persoane imi invadeaza spatiul celest imi provoaca migrele la fiecare desteptare.
Agonia in care ma zbat din momentul in care deschid ochii si pana ies pe usa e doar mahmureala.
Apoi urmeaza momentul lamentabil...mersul cu autobuzul.O adunatura de mirosuri imbatranite,haine abia scoase de la naftalina si sacosi de panza ticsite cu diverse nimicuri.La fiecare statie persoanele se schimba,insa mirosul se pastreaza.Fiecare nou batran urcat in acel automobil de tabla sapa prin multime spre un scaun liber neluand in seama tevatura pe care mi-o provoaca atunci ma atinge si zgaltaiala pe care i-o provoaca capului meu amortit de durerea infundata.Respir sacadat si incerc sa-mi pastrez pozitia corpului verticala,insa interiorul meu parca se prabuseste in secundele in care respiratia mea pare ca se opreste.Si bataile inimii devin mai accentuate...semn ca se organismul se chinuie sa-mi mentina toate semnele vitale constante.Maini tremurande,greata in stomac,ochi impaienjeniti...tot ce face parte din mine asteapta doar un loc liber unde sa-mi pot relaxa corpul privind lung pe fereastra la trecatorii care posibil se simt la fel ca si mine.Abia cand cobor ma paleste un aer racoros chiar daca e imbibat cu gaze de tobe de esapament.Cateva ore petrecute la facultate imi aduc cateva rasete retinute,parca doar din politete fata de cei cu care intru in contact.Pauzele dintre cursuri parca sunt doar motive de a urca si cobora scari si de a admira studentii pe care ii remarc fugitiv cand imi ridic privirea.Apoi totul se termina si ma intorc acasa cu acelasi autobuz ticsit de oameni tristi care trebuie sa se suporte minute in sir pana ajung la destinatie.Il consider totusi un miracol pentru ca ma face sa simt si altceva decat scaunul moale de acasa.Restul zilei e somnolenta cronica.



vita de vie - miracolul
Asculta mai multe audio Muzica »

luni, 23 martie 2009

Savurand consistenta inghetata a cuvintelor

Am redescoperit o lume de mult uitata de mine din cauza rutinei de zi cu zi...dar care mi-a reamintit ca este necesar sa mai traversezi intr-o lume numita lectura.Mi-am hranit imaginatia cu o carte numita ostentativ "Luni de fiere" de Pascal Bruckner.
Abia azi m-am apucat de ea...parca un fir invizibil m-a tras pana la biblioteca unde m-am cufundant intre carti si aceasta mi-a atras atentia.Vroiam ceva in care sa ma pot transpune.O carte aparent de dragoste intre un el si-o ea care isi schimba cursul catre un alt barbat care isi poveste idila.Asa am priceput toate ideile principale pe care pot sa le desprind si toate detaliile transcrise care te fac sa isi imaginezi cu cat sentiment isi pot exprima unii simpla poveste de amor.Mereu m-am gandit si eu la detaliile insignifiante care m-au marcat mai mult intr-o relatie si as fii vrut ca partenerul sa analizeze fiecare detaliu al meu sau a actiunilor care se intampla intre noi fara sa i se para o piedere de timp ci doar pentru "a da iubirii noastre un mic parfum de clandestitate".
Ne ascundem sentimentele si pierdem istoria lui "te iubesc" considerand ca este ceva supraestimat.Fiecare persoana de care am fost atrasa "o respiram ca pe un luxos magazin de matasuri care imprastia parfumuri bogate si tari".
"Ma leg mai ales de fiintele care n-au nevoie de mine si pe care deodata le inlantui prin cea mai puternica legatura...Sunt gata sa dau totul cui nu cere nimic,dar nu vreau sa cedez nimic cui asteapta totul de la celalalt."
"A iubi inseamna sa-i dau celuilalt,cu propriul meu consimtamant,o putere infinita asupra mea."
Este un paradox cat de diferit poti gandi despre iubire atunci cand esti indragostit si apoi cand esti dezamagit.Cum pot sa neg un asemenea sentiment,acei fluturi care zboara bezmetic prin stomac,acele picioare inmuiate cand il zaresc,acele clipe care trec greu atunci cand nu sunt cu el,acea invidie cand o alta fata doar ii arunca o privire?
"Dragostea inseamna evident doua solitudini care se imperecheaza ca sa creeze o neintelegere...Inceputul unei legaturi isi imprima stilul asupra a tot ceea va urma:clipa magica asupra careia vorbele amantilor vor reveni neostenit pentru a povesti pana la tocire dulceata primelor zile.De fapt,primul contact se afla de partea sperantei,el repune pe linia de plutire visul nebunesc al unei iubiri autentice,definitive."
Ma urasc crezand intr-o carte in care personajele isi traiesc minunata poveste care e doar o feerie,un miraj a tot ce ne dorim multi dintre noi. Este trist cum totul se naruie intr-o secunda sau ca imaginea pe care o aveam,speranta care imi incoltea in minte era doar un stimul al creierului meu naiv.
"A se iubi inseamna a aduce fara incetare dictionarul la zi in numele unei aceleiasi libertati de a fi impreuna pentru a fi prosti cu toata nevinovatia."
Intr-un final...vreau doar sa-mi impun sictirul si dezinteresul fata de barbati care nu sunt decat rezultatul unui esec sentimental si din care ramane doar gustul pentru frivolitate.





luni de fiere
Asculta mai multe audio Muzica »

duminică, 22 martie 2009

Foc si dans

Aseara am fost invitata,impreuna cu alti cativa prieteni,la un eveniment undeva in Mangalia.Initial nu am stiut exact unde ma duc,aveam doar incredere in persoana care ne conducea acolo.Am ajuns la un hotel si ne-am invartit vreo 3 ore pe acolo asteptand sa se intample ceva.Din cand in cand mai apareau studenti de prin toate colturile lumii si era destul de interesant sa auzi un coctail de dialecte.Ideea e ca noi venisem ca sa petrecem deci am venit destul de aranjate.Abia apoi am aflat ca toata agitatia va fi pe plaja in jurul unui foc.
Si ca sa interanctionam mai bine cu strainii...fiecare aducea o bautura alcoolica specifica tarii lui.
Bineinteles ca eram curioasa sa degust si eu si sunt si sociabila asa ca era momentul potrivit pentru a si conversa cu ei.Dupa cateva guri de lichior de menta,de migdale si nu stiu ce bitter de Polonia, se pare ca nu ma mai deranjau nici tocurile care mi se afundau in nisip sau faptul ca imi degerasera picioarele.M-am bucurat doar de caldura degajata de foc si am cantat si sarit si am facut trenuletul si am ras de japonezii care erau cam antitalent la dans.
Si daca ar fii fost dupa mine as fii stat pana in zori,topaind in jurul focului asemeni unui trib de aborigeni :))
Unele momente sunt incomparabile.Frumoasa experienta.

vineri, 20 martie 2009

Cateva din filmele care trebuie sa le vad

Cred ca 90% din cei care ma cunosc stiu ca una din obsesiile mele principale este cinematografia si ca mereu trebuie sa fiu la curent cu tot ce apare pe "piata".
Asa ca m-am gandit sa dau un search sa aflu cu ce sa-mi mai delectez ochii in viitorul apropiat.
Iata cateva titluri:

WHATCHMAN


I LOVE YOU,MAN


FIRED UP


THE INTERNATIONAL


THE LAST HOUSE ON THE LEFT


17 AGAIN


THE UNINVITED


FRIDAY THE 13TH


HE'S JUST NOT THAT INTO YOU


THE UNBORN

Cam astea ar fi pentru inceput.Cred ca imi trebuie cam 3 zile sa le vad.Asta daca pun in calcul si iesirile.As putea sa am o premiera si sa le straduiesc sa le vad pe toate intr-o zi :D Ar fi un terci de actiuni in capul meu dar cred ca ar fi interesant.Totul e in functie de stare.Imi doresc o vizionare placuta :)

marți, 10 martie 2009

Traind prin altcineva

Cum ar fii daca te-ai trezi si ai realiza ca ai creat un haos pe care nu-l poti explica?
Realizezi gravitatea faptelor,esti constient ca tu esti implicat direct,dar nu-ti poti da seama cum de tocmai tu ai fost in stare de asa fapte.Daca stau bine sa ma gandesc,se poate spune ca am avut un astfel de sentiment,doar pentru cateva secunde.Ma pierdeam de mine si ma inchipuiam a fi altcineva...mai puternic,mai hotarat,mai direct.
De ce uneori simtim nevoia de a fii altcineva pentru a evada din banalul cu care ne luptam?
De ce nu ne credem suficienti de buni sa realizam noi insine ceva de care sa fim mandrii?
Atatea intrebari pe care probabil multi nu si le pun...poate nici eu nu o facem pana sa vad un film.
Dar dupa cum incepea,ai fii zis ca o simpla povestire a unui personaj care isi duce zilele ca oricare dintre noi.Banal...dar in final,marcant.
Acel personaj cu doua personalitati a reusit sa-si invinga propria sa imaginatie.
Cata inteligenta e necesara pentru a crea o lume reala paralela cu cea imaginara.Cat ar fii dispusa mintea sa suporte?
Asa s-or explica de fapt deja-vu-urile.Cel putin asa le explica in acest film.
De ce am considerat ca merita povestit? Pentru ca iti pune mintea in functiune si nu mai rancezesti in nestiut,te trezeste la realitate,te face sa te intrebi daca nu-ti doresti sa fii si tu seful unei mari organizatii teroriste de care tuturor le este frica,poti controla tot.Te-ai transforma in altcineva doar ca sa te simti atotputernic,invincibil,de neatins?
Uhm...nu stiu ce sa mai zic.Am prea multe informatii in cap.
Urmariti Fight Club...un film despre schimbare.

luni, 9 martie 2009

Avantaje si dezavantaje atunci cand prietena mea cea mai buna este de fapt...un baiat :))

Cred ca nu mai este nicio noutate pentru cei care ma cunosc ca imi place sa fiu inconjurata mai mult de baiati.M-am tot gandit care este motivul pentru care nu-mi place sa stau asa mult in preajma fetelor.Si pe parcurs s-a concretizat aceasta curiozitate a mea.
Astfel, m-am gandit sa-mi fac o lista cu lucrurile bune si mai putin bune atunci cand ai cel mai bun prieten un baiat.In cazul meu cred ca e Ciprian,pentru ca intr-un an de zile de cand ne cunoastem (de curand mi-a amintit el acest lucru), stie mai toata viata mea.Am avut momente in care ne vedeam in fiecare zi si povesteam de diverse,si radeam si stateam la baute si la caterinci despre diversi necunoscuti care ni se pareau funny,etc.Si incet-incet mi-am dat seama ca ma pot baza pe el si ca imi este alaturi indiferent de ce problema intalnesc (cel putin pana acum nu m-a dezamagit).Ce-ti poti dori mai mult de la cineva decatintelegere si compasiune?
Dar nu sunt intodeauna numai parti bune.
De exemplu...o situatie naspa ar fi atunci cand am un iubit destul de posesiv care ar fii destul de gelos pentru ca petrec si-i intartasesc tot lui Cipri.
Totusi,cand vreau sa merg la shopping,oricat de calm ar fi amicul meu, nu ar putea rezista 5 ore pana imi aleg eu o bluza.Desi s-ar putea sa aiba sfaturi mai bune despre felul cum mi-ar sta cu un lucru.
Un alt dezavantaj ar fi atunci cand vrea sa petreaca cateva ore doar cu prietenii lui si exact atunci s-ar putea sa am nevoie de vreun sfat sau bine dispunere,ar trebui sa-l intrerup din activitatea lui.Asta daca am norocul sa-l nimeresc treaz :))
Inca un dezavantaj ar fii acela daca s-ar indragosti de mine.Si la inceput se pare ca am avut aceasca problema care se pare ca s-a concretizat cu timpul.
Tot dezavantaj ar fii atunci cand si prietena mea cea mai buna,Georgiana, s-ar supara ca-i povestesc lui Cipri mai multe decat ii spun ei :))
Alte dezavantaje nu-mi mai vin acum in minte dar oricum sunt mai multe avantaje pentru ca,cel putin amicul meu nu este prefacut,fals,nu-i pasa de parerile celorlalti atunci cand se comporta silly doar pentru a ma inveseli pe mine,nu este fandosit,barfele au alt "gust",putem filozofa fara sens pe diverse teme,pot sa-i plang pe umar sa creada ca sunt o ratata,merge in orice bar chiar daca nu e de fite,nu se plange daca nu-i sta parul bine sau sa-mi povesteasca ce baiat cu bani a mai agatat sau ce tzoale de firma vrea sa-si mai cumpere.
Baietii sunt mai simplii,nu au atatea complexe si nu ma considera o inapoiata doar pentru ca nu gandesc la fel ca ele.
E cel mai bine asa...unii baieti chiar merita efortul de a le fii alaturi atunci cand au si ei probleme.Chiar daca celor mai multe dintre femei, barbatii le dau batai de cap.


duminică, 8 martie 2009

Inca un "el" la trecut

Postul asta e legat de postul anterior "Ganduri gri" si face referire,din nou,la un baiat la care am reusit sa tin dupa o lunga perioada in care uitasem de acest sentiment.
Ar fi fost toate bune si frumoase daca ar fi durat...Si culmea,stiu ca in sfarsit nu sunt eu vinovata.
Dupa relatia mea fascinanta dar "picanta" pe care am avut-o cu T, momentul de acum era cel mai bine venit in viata mea.Si stiind cate greseli am facut atunci, am vrut ca de aceasta data sa fie de vis.
Wrong.
Se pare ca nici de data asta nu mi-am gasit partenerul care sa aprecieze si sa acopere spatiile lipsa care intervin intr-o relatie.
Dar a fost dezamagitor,neasteptat si ambiguu. Urasc sfarsiturile fara motiv.Urasc persoanele care spun anumite lucruri cu atata siguranta si constati ca este total opus.Urasc nepasarea, mai ales cand incerc sa fie cat mai bine.
O sa incerc sa ma gandesc doar ca, undeva, s-o gasi cineva care sa aprecieze dragalasenia,tandretea si toate dulcegariile pe care must have intr-o relatie.
Si am sa pun un clip funny :D. I deserve to be happy...chiar daca acum visez aiurea :(




Pink - Please don`t leave me
Vezi mai multe video din Muzica »

joi, 5 martie 2009

Fara noima pentru altii,atat de clar pentru mine

Hm...Câte gânduri şi idei...
Aleargă prin minte asemeneni unor alei...
Dintr-un parc, dezgheţat după atâţi nămeţi
Încercaţi să vă imaginaţi dar nu puteţi...
Să stiţi ce e cu mine;
Ce greu este să mă exprim,
Atunci când timpul nu putem să-l oprim.
Care este cauza?
Vreau o soluţie pentru tot
Vreau doar un strop...
Din a ta speranţă...
Ca o veche romanţă,
Cum pluteam neştiutori
Nu ne păsa...ne simţeam nemuritori.
"Momente frumoase", ar spune doar ce n-au habar...
Că orice fantezie are şi-un final.
Un răsărit de soare...atât aş mai vrea.
Să-mi aducă, alături de el, deşteptarea.
Oare el ce gândeşte?
Este clar...nu mă mai doreste.
Cât de simplu pot să-mi accept o înfrângere .
Asta nu-s eu...mă ştiu o luptătoare.
E mintea mea haină...
Ce fuge de nebună.
Alerg aiurea în cercul meu...
Şi-astept să mă trezească sărutul tău.


Michael Buble - Try A Little Tenderness
Asculta mai multe audio Muzica »

luni, 2 martie 2009

Ganduri gri

De ce am numit aceasta postare asa?
Pentru ca mi-am asemanat starea din acest moment cu o culoare.Cred ca un pictor isi imagineaza mereu cate un tablou in functie de starea pe care o are.Si am si eu o astfel de imagine...o panza in marime naturala compusa din diverse nuante de gri.Cred ca ar fii mers un peisaj de iarna...asa mi-l imaginez.Frig si pustiu in sufletul meu.Ca atunci cand te plimbi pe faleza intr-o zi cu -20 de grade afara de sunt valurile inghetate si pentru moment te bucuri de imagine ca e inedit dar apoi,frigul iti patrunde in oase si te uiti spre cer asteptand o raza de soare sa te incalzeasca.Cam asa ma simt eu in acest moment.Si imaginatia mea e infinita in acest moment dar as plictisi.
Ma gandesc ca in ultima perioada nu mi-am mai putut exprima feelingurile exact asa sunt sunt ele de fapt.Ma gandesc ca nu e bine sa-mi "vand" chiar asa sufletul...n-ar mai fii niciun farmec in a ma descoperi cineva.
Spun doar ca momentan am o senzatie ca am pierdut ceva la care tineam mult si sunt constienta ca intr-o lume asa mare nu-l voi mai gasi...incerc sa-l caut in speranta ca poate il voi gasi in locul in care banui ca l-am ratacit sau pierdut...dar realizez "rece" ca ne-lmai pt recapata.Cateva secunde tot analizez actiunea pierderii acelui obiect...ma gandesc ca poate in final imi suna un "trinc" in cap cum ca am o idee pe unde ar fi ...si sunt pierduta in spatiu.Apoi o persoana de langa mine imi intrerupe gandurile vorbindu-mi despre vreun film care i se parea interesant sau mai stiu eu ce.
Dar eu am in cap doar ideea mea...deslusirea obiectului pierdut.Culoarea mea de gri.
De ce tocmai gri?
Gandeste-te...negrul simbolizeaza moartea,doliul...ar fii fost preadramatic sa fie acela.Albastrul este o culoare rece dar toata lumea o compara cu cerul sau marea...e linistitor.Restul culorilor secundare sau complementare sunt calde,iti creaza o stare de stare de buna-dispozitie.
Insa GRI-ul.E compusul unor non-culori(alb si negru)...iti dau starea de depresie si de pustiu.Ca si cum te inchisi in tine si incerci sa scapi de acea culoare..dar indiferent de imprejurari...gri-ul predomina.
E sufocant,depresiv,deznadajduit,trist,singuratic,pesimist,tacut.

Asa e GRI-ul.Asa sunt EU.




Poets of the Fall-The beautiful ones
Asculta mai multe audio Muzica »