Intristare si suspin...

...in forma neagra,lacrimoasa si urlete de durere, asa se putea prezenta momentul de azi la care am asistat.Zeci de fete scorojite si ridate de timp,cu batice sau bentite negre,cu o cruce gravata carata de un "cetatean turmentat",cu flori in numar par,cu voci plapande rostind "Condoleante".

Si totusi exista bucuri revederii celor uitati,reintalniti prin aceasta nenorocire,babe care se plang de reomatism in loc sa planga mortul,care comenteaza ca vecinul a luat mai multa coliva si care se mira de copiii care au crescut de parca timpul n-ar fi fost firesc si pentru ei.
Dar trecand peste toate aceste detalii,era de asteptat ca o sa intalnesc lume obosita de la priveghiul de 3 zile si toate pregatirile pentru a pomenii raposata,era firesc ca de la atata descarcare emotionala si de la canicula sa mai existe si cate un lesinat si bineinteles,firesc era si mirosul de tamaie pe care il inhalai.Apoi venea trezirea cruda la realitate.Te pui in postura celor suferinzi,ramas singur,dezorientat,toata multimea care nu ti-ar intelege necazul pe deplin si brusc apare o lacrima.Mi-am dat seama ca mama nu o sa fie mereu langa mine asa ca am pupat-o de cate ori aveam ocazia s-o prind pe langa mine.
La final,intorcandu-ne de la groapa vesnica,mi-am asteptat randul pentru a gusta putin din bucate apoi incet-incet am parasit spatiul lugubru lasand vorba revederii barbatului ramas fara sotia lui iubita.
Insa multa vreme pe buzele lui vor fi rostite cuvintele:"Am ramas singur...Ce ma voi face fara ea..."

Vizualizand...

...la tot ce mi s-a intamplat azi.Fiecare tresarire la gandul ca urmeaza o despartire sau momentul in care eram pusa fata in fata cu persoana langa mi-am petrecut o scurta perioada din viata...toate imi faceau ca inima sa-mi bata de 1000 de ori mai repede si sa ma faca sa ma gandesc dak este alegerea cea mai potrivita.Nu am descoperit raspunsul deocamdata.Posibil sa dureze o vreme pana voi realiza consecintele acestei rupturi.

Orice actiune are si o consecinta...dar sper ca totusi se petrece cu un scop anume, ca in adancul sufletului,chiar daca ma simt dezorientata, lucrurile se vor concretiza si vor lua calea cea mai vesela pentru mine.

Imi neg esecul si faptul ca nu as fii in stare sa-mi iau deciziile cele mai potrivite.

Orice despartire naste o noua oportunitate spre un viitor mai zambitor...optimismul se naste din dorinta de a-ti implini idealurile.

Cert este ca nu voi uita expresia chipului lui la aflarea vestii si nici fiecare bataie de inima a mea cand a trebuit sa rostesc cuvantul "despartire".

Despartire...

Filmuletul reflecta un moment de-al meu de azi.Si atat...