Le promenade

O zi de mijloc de aprilie care parea ca imbratiseaza cu drag venirea verii. La inceput pari ca te bucuri de asta, dar apoi gandindu-te ca o sa respiri praful ala uscat si canicular, plin de bacterii si insuportabil, incepi sa te bucuri ca este doar 18 aprilie. Astfel i-am facut o vizita falezei si dupa multimea de oameni prezenta, se pare ca nu numai eu ma gandisem sa ma bucur de caldura nu foarte calduroasa. Compania a fost ideala. Vantul adia usor si razele soarelui patrundeau usor prin ochelari, iar sub talpi, scoicile pocneau de parca ti-ar fi urat un bun venit.
Mi-am dat seama cate amintiri aduna un petec de plaja. Cred ca mai multe decat toti stropii care ar alcatui marea. Apoi m-am gandit. Toata multimea asta de oameni vine pentru a-si revedea aminitirile? Daca nu, atunci sigur vor sa creeze unele noi.
Mi-am amintit ca am si eu o amintire de "good luck" pe care trebuie s-o ingrop in nisip intr-un loc special unde s-o privesc crescand.
Am uitat sa anunt marea ca in curand o voi imbratisa, dar poate vor mai fi ocazii si atunci o voi anunta, ca nu cumva sa se supere.
Acum las imaginatia sa se joace pe melodia asta care ma duce departe.

My dream become my nightmare

Am avut cateva zile linistite aparent...de ochii lumii. Fierbeam in sinea mea si mintea lucra la un nivel la care nu am mai testat-o de mult. Dar nu mai pot. Astazi, incercand sa ma relaxez, mi-a venit in minte un moment care m-a infuriat la maxim. M-am simtit si mai proasta acum decat ma simteam la acel moment. Simt nevoia sa ma descarc pe obiecte, sa arunc ceva in cineva, sa alerg de nebuna chiar si in frig si la asemenea ora, sa urlu, sa ...nu mai stiu, ca atatea s-au adunat ca explodez si mi-e tare mila de prima persoana care o sa ma intalneasca asa.
"Nu merita sa te chinui pentru cineva care nu te apreciaza", mi s-a spus. True that. Dar m-am acuzat atat de mult pe mine incat am pierdut din vedere ca lui tocmai asta ii convenea.
La ce dracu' atata timp pierdut pe un teatru ieftin si pe niste lacrimi de crocodil cand se putea simplu sa spuna:" Stii cand iti repetam ca te-ai intalnit numai cu dobitoci si eu iti spuneam ca sunt diferit? Guess what? Eu sunt primul pe acea lista acum.Uraste-ma ca faci bine."
Who gives a shit pe toate aberatiile pe care le aud de la fiecare in parte. Parca as fi la un magazin de caini si toti sunt dragalasi ca sa te faca sa alegi unul si cand ajungi cu el acasa te trezesti ca te musca si asta si dupa ce l-ai ingrijit.
Oamenii chiar nu merita pic de incredere, afectiune si respect. Sunt toti niste lepre care se hranesc cu bunatatea ta iar apoi te abandoneaza dupa ce te-au stors de resurse.
I fucking hate them and i'm so fucking mad x(
Dar...
"Every passing minute is a another chance to turn it all around."

Paralizie

"My dreams are now cruel jokes."

M-am trezit ca nu mai simt nimic,
Nici iubire, ura sau speranta.
Au disparut amintiri, rasete, bucurie.
Au disparut personajele de pe scena,
A disparut vointa si increderea,
S-a pierdut scanteia dragostei,
S-a ratacit naluca ce o iubeam,
A fugit grija fata de lucrurile marunte,
S-a risipit pasiunea in neant,
S-a transformat apropierea in departare,
S-a preschimbat increderea in gelozie,
A secat candoarea acelei imbratisari,
S-a dus dorul unei revederi rapide,
S-a macinat tot interiorul...e gol
Si simt doar o durere surda.
Vestea buna: sunt paralizata, nu moarta.

Take a bow

M-am trezit in aceasta dimineata cu o durere prea mare in stomac incat si mancarea se duce mai greu. E patetic. Am inceput sa traiesc cu pastile cu calciu doar pentruj a ma putea deplasa. Desenele imi sunt seci si cu toata combinatia de culori calde ele par tot sterse.
Nu-mi pot intelege un lucru. Am stat atata si am reflectat cred ca la fiecare secunda din cele 10 luni de relatie, dar nu-mi vad greseala mea fatala pentru care personajul m-a mintit in asa hal incat a incalcat unicul lucru pe care il urasc: sa ma ia de proasta fara sa se obesrve pe fata lui pic de resentiment, pic de parere de rau, pic de bunavointa cum ca il iubeam cu toate acestea.
Am devenit o persoana mai buna dar nu pot spune ca este meritul lui. El doar mi-a adus cateva kg in minus. As fi vrut ca in acest moment sa alerg spre primul tip si dracu' stie ce i-as face. Si stiu ca asa voi face chiar daca stiu ca mai mult rau imi va face, il voi vedea prin altcineva si atunci probabil as sfarsi sugrumand un om fara vina sau as fugi in graba ascunzandu-ma in casa ca o ciudata care stie ca si ceilalati o vad asa.
Nu merita sa alergi pentru nimeni, as spune acum. Voi deveni o frustrata care va rani fiecare tip care imi pica fiindu-mi frica sa ma mai apropii?
Sper ca Monsieur Monstre e multumit de realizarile lui si ca s-au implinit exact cum se astepta pentru ca mereu a avut impresia ca poate intui viitorul. Cel putin al altora, daca cu al lui nu poate fi asa obiectiv.
Iti dedic o piesa Monsieur Monstre pentru ca "you deserve an award for the role that you play" si ma inclin pentru viitorul sigur pe care ti l-ai stabilit. Te-am pupat!

Desen de stare

Pentru ca am facut o pauza de desenat care m-a condus la o amortire a imaginatiei si daruirii, a trebui sa o iau incet-incet si astfel am schitat aceasta chestie care e oarecum reprezentativa pentru starea mea din aceste zile. Macar nu mi-am pierdut din dorinta de a crea.