Cecile Bredie - The autumn leaves / Les Feuilles Mortes
Trecut si viitor...toate mi s-au adunat in prezent.Of...si cat de tare doare fiecare in parte. Ingrijorarea pentru viitor, melancolia pentru trecut si nemultumirea pentru prezent, toate adunate intr-un timp limitat scurt cat dureaza o piesa calma. Intinsa intr-un pat de frunze tomnatice in culori calde privind cerul instelat al noptii friguroase care nu pare sa ma deranjeze, fiind prea distrasa sa "repar" cate ceva din fiecare timp. Parca as fi un Scrooge fara spirit al sarbatorilor, vizitat de spiritele timpului, ma lovesc de descoperirea nefasta a greselilor ce au fost si vor urma, orbita de calmitatea personala, inchisa in cochilia mea, uitand de factorii externi.
Ca un copac in plina vara. Bogat in frunze, gata sa rodeasca, se bucura de ceea ce daruieste...dar apoi...incet se usuca, frunzele il parasesc si ramane infrigurat, trist si nefolositor.
Dar de la cine altcineva sa astept "rodirea" lucrurilor bune daca eu nu-mi iau "apa" necesara pentru a ma dezvolta?
In ultima vreme n-am ai cui sa ma destainui. Nici n-ar fi inteles lumea. Nici eu nu as fi fost in stare sa ma exprim. Eu imi pun intrebari, eu imi caut raspunsurile.
Drumuri incotro?
Sentimente incotro?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu