N-am somn...Sa fie de la cafea, de la gandul ca mai tarziu voi "calatorii" din nou, de la desenele imprastiate pe pereti, de la tine?
Nici macar nu vreau sa stiu. Nu-mi pasa de ce nu am somn. Nici nu-l vreau. Nu-i simt lipsa. Simt altceva...Nu spun. Nu-ti pasa. Dar de ce?
Ce margini prapastioase crezi ca te-ar putea astepta? Eh...ce mai conteaza.
Mai bine sa zac aiurea intinsa privind in gol la televizor la un film mult prea romantic pentu ora 4 dimineata. Imi astept somnul in continuare. Sa mai visez putin cu ochii deschisi.
Un comentariu:
am trecut si eu prin starea asta de spirit e ciudata anormala si park nu ai vrea sa o ai dar totusi o ai si iti e bine cu ea dar park vrei altcva
Trimiteți un comentariu