Cum am mai spus si mai devreme, nu o sa stau sa descriu momentul.Nici macar nu sunt sigura ca as vrea sa mi-l amintesc.Dar trebuie sa scap intr-un fel de "piatra" dupa suflet. Simt nevoia sa imi "descarc" cateva ganduri.
Ma gandeam...ca oricine,am si eu asteptarile mele si doar in astfel de momente le pot contura mai bine.In ultima perioada chiar am avut foarte multe momente vesele.Nu ma plang pentru micul crampei de tristete ce mi-a patruns in suflet.Se ma intampla...e omenesc.Doar ca nu vreau sa devina un obicei pentru ceilalalti in a ma bate la cap si a-mi face diverse reprosuri fara vreun motiv intemeiat.
Toti avem probleme,necazuri,suparari,nemultumiri. Dar nu toti sunt dispusi sa le si asculte.De asta scriu si acum pe blog.De asta nu vreau sa ma incerce ura pentru anumite manifestatii la care am asistat.
Sunt optimista...si asta pentru ca mi-a mai ramas un strop de fericire care sper sa creasca.
Si cam atat pentru azi ca incep sa devin egoista dorindu-mi atatea lucruri frumoase.Totusi nu-mi ia nimeni dreptul de a visa.
O seara placuta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu