Neasteptare

Un inceput inocent, neasteptat si naiv,
Ce purta dupa el un impuls avid
Cuprinsi de-o vraja, un el si-o ea
De-atat amor, marea rece nu mai conta.
Un astru ce-i veghea de sus,
O dragoste ca-n basme,de neapus.
Atata foc in inimile lor bogate-n stare
Cu timpul lacom se purtau avare.

Dar neasteptat,timpul tot nu s-a lasat.
A sters ca un burete tot ce-a adunat.
Marea si privirile s-au dus departe
Nicio atingere nu mai pare aparte
Si vahduhul si-a uitat luna plina
Dragostea zace pe jilt in tihna
Peste flacari au cazut turturi de gheata
Sarutul chinuindu-se sa scrie alta prefata.
Normalitate meschina cu zambet fad
Reda acestor spirite sclipirea de-altadat'!
Ori prefa-te cruda si uita tot
Dragostea nu-i un iarmaroc!