BAH...da volumul mai tare!

Imagineaza-ti ca esti intr-un univers paralel.De acolo, cuvintele au cu totul alt sens.Lasa-ti imaginatia sa-ti joace feste.Fiecare parte din prezent provine din trecut si se reflecta spre viitor.
Vizualizeaza...

Stuff...from my mind...

luni, 27 iulie 2009

Nu suficient...


Staind - Epiphany

(Something is wrong...with me i guess.)
Asta gandesc in momentele in care ma simt cu adevarat bine dar parca nu e suficient, desi nu pot constientiza ce lipseste, pentru ca oricum nu mai exista un alt nivel de mai bine.
Furnici, licurici, fluturasi si alte insecte prin care se pot defini diverse senzatii sau placeri, le intalnesc si eu.De ce nu ma bucura si de ce ma gandesc ca nu e bine cand tocmai aia este bine?
Bun...intrebarea suna irational deci si raspunsul ar fi pe masura...dar oricum nu-l am.
Wtf!
Trebuie sa invat sa pretuiesc si lucrurile marunte si venite pe neasteptate ca sa pot simti ca viata mea are un sens.Nu doar un ritm exact ca al unui ceas a carui limba indica fiecare liniuta a timpului.Tic-tac, tic-tac. In aceasta maniera, as reusi sa-mi iau campii si sa realizez ca tineretea mea s-a dus degeaba. Bine...fara sa exagerez incercand sa recuperez si sa le inghesui.
Moderarea...o alternativa dupa care alerg mereu. Mereu cantarind, cercetand, analizand, suspiciind. Imi declanseaza prea multa incarcatura emotionala. Acum ma intreb...De ce dracu' a trebuit sa fiu Balanta?
Este si toamna cand bate frigul la usa si se duce tot fun-ul, ma zbat sa-mi caut mereu echilibrul si pierd momentele esentiale.
As vrea ca viata mea sa fie ca o ciocolata.Sa mananc din ea atunci cand imi pofteste inima stiind ca orice ar fi nu se termina prea curand, o pot consuma in stare lichida sau solida si o pot folosi si ca un decor al unui alt dulce care sa-i dea savoarea ideala.
Dar acum a disparut bulversarea. Acum vad doar cascade de ciocolata cu savori diferite. Ma indrept spre cea care imi da raspunsurile cele mai clare ca sa-mi pot rezolva problemele viitoare.

Un comentariu:

Stihaprins spunea...

Demential...trairi interioare puternice de care trebuie sa te lasi purtata prin mii de momente unice in viata chiar daca au mai fost in trecut, iti ascult tipatul interior si ma infior cand aud cat de tacut e, o scurta paranoia sentimentala scorojita pe o panza a sufletului cristalizat, te vad in oglinda cum te analizezi si balanta se inchina catre eternitatea culorii panzei pe care iti sunt pictati ochii cu bucati din ciob de spirit, balanta ce face viata sa arda si in mijlocul potopului, scaparea si adaptarea la mediu sunt un atu prea frumos pentru calamitatea prezenta, rupete si traieste, sparge-te in mii de opinii contradictorii ca dupa sa unesti o singura solutie, si atunci vei avea cascadele tale si te vei reversa printre norii facuti de ciocolata si vata de zahar, aluneca pe vantul dulceag cu gust de caramel ce zambeste tamp la soare, o bomboana cu rom jamaican, o arta dulce, cu un penel din fasii de tiramisu glazurat cu sute de culorii vii ce se amesteca si se scurg de pe deget direct pe panza zaharisita. Forgive me, daca as putea fi infinitul ma s preschimba in cadou si m-as oferi doar ca sa ai timpul la cheremul tau.