BAH...da volumul mai tare!

Imagineaza-ti ca esti intr-un univers paralel.De acolo, cuvintele au cu totul alt sens.Lasa-ti imaginatia sa-ti joace feste.Fiecare parte din prezent provine din trecut si se reflecta spre viitor.
Vizualizeaza...

Stuff...from my mind...

Se afișează postările cu eticheta emotii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta emotii. Afișați toate postările

duminică, 17 aprilie 2011

That...beauty.

"I guess I could be pretty pissed off about what happened to me... but it's hard to stay mad, when there's so much beauty in the world. Sometimes I feel like I'm seeing it all at once, and it's too much, my heart fills up like a balloon that's about to burst... And then I remember to relax, and stop trying to hold on to it, and then it flows through me like rain and I can't feel anything but gratitude for every single moment of my stupid little life... You have no idea what I'm talking about, I'm sure. But don't worry... you will someday."
Cam asta e concluzia lui Lester Burnham la sfarsitul filmului American Beauty, pe care asta seara am ales s-o citez cu un scop. Astazi l-am inteles.
Am inteles cum o zi cu soare poate sa-ti faca tot corpul sa pluteasca ca intr-o feerie ce te cuprinde atunci cand un vanticel cald iti mangaie pletele, sau cand gura iti este invadata de un gust afrodiziac ce gadila fiecare papila gustativa, sau fiecare sarut primit ce-ti poate zbarli parul de pe intreg corpul, sau cum fiecare tusa data de pensula adanc inmuiata in vopsea iti coloreaza o particica de univers, sau cum o discutie despre un presupus viitor te poate face mai intelept si mai atent cu tine insuti si cu cei apropiati. Am inteles ca natura e viata iar viata e un intreg carusel palpitant pe care merita sa-l traiesti cu cat mai multe senzatii. Am inteleg ca dragostea iti face gandurile nemarginite si invincibile. Am inteles micile momente.
That someday...is today.

miercuri, 22 septembrie 2010

I made it!

Well in sfarsit lucrurile s-au clarificat. Emotiile s-au terminat. Oficial am fost admisa la UNArte Bucuresti. Toata atentia mea va urma sa se concentreze asupra desenului. Geez...ce-am mai plans de fericire. Dar pe undeva si de tristete. Ceilalalti se pare ca nu vad o parte trista in asa ceva, avand in vedere ca s-a indeplinit marea mea dorinta de a studia ceea ce-mi placea de atatia ani. Dar ma bucur 5 minute apoi ma intristez, apoi iar ma bucur....si se tot repeta.Locuri noi, lume noua, viata noua, viziune noua...toate le voi imbratisa cat de curand, iar trecutul il voi lasa in spate chiar daca a avut parti frumoase dar si sumbre. Tot ce-mi mai doresc momentan este timpul pe care vreau sa-l petrec cat mai frumos cu cei cat mai apropiati mie la acest moment. Hello new life! I'm gonna be an artist!

miercuri, 1 septembrie 2010

Prima dar nu singura zi de septembrie

Prima zi de toamna, o toamna grabita, friguroasa, zburlita si un pic cam neprietenoasa. Tineam sa trag cat mai mult de vara si sa profit cat mai mult de caldura ei, dar timpul isi are rostul lui. Si o data cu aceasta prima zi incepe nelinistea mea.Griji, emotii si multa agitatie sufleteasca...toate mi le aduce septembrie. Imi simt sufletul greu, incarcat de toate ce au fost si vor urma...parca as cara un sac de nisip si nu mai reusesc sa scap de el. Oricum, grijile sunt bune, te ajuta sa te simti viu si da un sens vietii. Sper ca septembrie sa-mi poarte noroc. Ce daca vremea se raceste...caldura vine din interior. Tine-mi pumnii septembrie!

vineri, 23 ianuarie 2009

Sa-mi amintesc...




Astazi,o zi ca prin normal,
Fara ceva semne ca ar iesi din banal.
Si totusi tin sa povestesc,
Ca de ziua asta o sa-mi amintesc....
Curpinsa de dor,teama si bucurii,
Aceasta credeam ca nu se va sfarsi.
O dimineata agitata,o discutie despre nu stiu ce,
Asteptam o aniversare ca zambetele sa ma-ncerce.
Dar ceva era fals si rasfirat si fara sens,
Ma simteam cuprinsa intr-un vid absent.
M-am detasat...nu se cuvenea sa par distanta,
La petrecerea Laurei mult-asteptata.
Dar totusi tu ma priveai si ma gandeam...
La sentimentele pe care mi le doream.
Orice clipa,orice suras,orice mangaiere...
Le simt precum o adiere...
A acestei mari de valuri inspumate,
Ce-mi sosoteau prin cantecul aparte,
Sa uit de altii,sa fim amandoi
Sa nu existe bariere,sa plutim in larg doar noi.
Sa privim nemarginitul
Si sa savuram sarutul.
Dar nu se intampla,e doar un vis,
Ce-asteapta sa fie reaprins.
Imi doresc sa pot zbura...
Cu gandul si cu inima.


marți, 6 ianuarie 2009

Prima emotie

Azi am trait prima emotie de studenta.In ce sens...am avut primul colocviu. Si ca sa fie totul mai palpitant se pare ca nu am gasit clasa la care a trebuit sa dau examentul asa ca ... ma temeam ca deja m-am facut cu o restanta.Insa am avut norocul sa dau urmatoarea ora cu o alta grupa.Insa,nestiind cum merg lucrurile de fapt, m-am stresat o gramada...mai sa ma apuce si plasul de idioata ce am putut fi.Bine ca s-a rezolvat pana la urma...insa nu-s la fel de convinsa de ceea ce am scris p-acolo desi e bine ca ne-am si putut inspira.Eh...oi trai si-oi vedea ce facusi :D
Sper sa am noroc si sa-l trec:))
Si ca o urare de incurajare....SUCCES IN CONTINUARE MIE :D:D ^:)^