Carari ratacite. Eh na! Oricine are parte de ele mai devreme sau mai tarziu. Ar fi o incercare stupida sa incerci sa le descoperi mai devreme de timp crezand ca esti destul de increzator in tine incat sa le strabati cu bine. Aiurea. Niciodata nu se intampla asta. Le descoperi si nu stii cum sa ajungi mai repede pe pajistea fericita, un loc aratatand ca "Neverland". Dar te intrebi cate ape maloase, copaci uscati putrezind pe marginea drumului si animale fioroase spumegand doar la simplul miros al vointei cu care esti inzestrat sa iesi din acel infern?
Ce-ti trebuie?
Un motiv destul de intemeiat ca sa te zbati pentru propria ta viata pe care ti-o doresti sau altfel vei fi inveninat de imprejurimile raului in care te vei zbate pe veci luptandu-te cu propria-ti constiinta.
Si totusi...cand esti la un pas de acea lumina ce-ti simbolizeaza speranta, te opresti pentru a inspira si de a te intreba: "What else is there?".
Ce-ti trebuie?
Un motiv destul de intemeiat ca sa te zbati pentru propria ta viata pe care ti-o doresti sau altfel vei fi inveninat de imprejurimile raului in care te vei zbate pe veci luptandu-te cu propria-ti constiinta.
Si totusi...cand esti la un pas de acea lumina ce-ti simbolizeaza speranta, te opresti pentru a inspira si de a te intreba: "What else is there?".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu